Nifilim

nifilim.jpg

S-a născut într-un sat de la marginea lumii în care oamenii trăiau liniștiți, într-o monotonie familiară și confortabilă. Bărbații meștereau, tăiau lemne și vânau. Femeile făceau copii și-și petreceau timpul prin jurul casei. Toată viața lor se desfășura în ritmul naturii, într-o buclă fără de sfârșit.

Avea 17 ani . Încă puțin și va intra în buclă. Mama i-a spus că va fi simplu.

„E doar un ritual.”

Asta însă o speria. Își amintea că ritualurile nu sunt chiar așa ușor de trecut.

Cândva, la sânul mamei era cald și mirosea a lapte. Se simțea în siguranță și iubită. Dormea. O mână a smuls-o din moliciunea caldă și a scufundat-o în apă. A scuturat-o și a scufundat-o din nou…încă o dată și încă o dată.  Părea a fi un coșmar, dar frigul a făcut-o să înțeleagă că ce i se întâmplă e real. În timp ce țipa după ajutor a văzut plutind un văl roșu. L-a apucat în grabă și s-a învelit.  S-a încălzit și a revenit la pieptul mamei.

La căldura vălului roșu frica de supraviețuire s-a instalat, vicleană, în sufletul ei. Parcă nici la pieptul mamei nu se mai simțea în siguranță. A învățat că e bine să fie vigilentă. Acum de ce ar crede ce-i spune ea? Se uita la mama și la toate femeile din jur. Aspre și neputincioase priveau  pierdute spre un viitor previzibil.

Ea voia să fie altfel. Era fascinată de înălțimi și ambiția de a zbura o rodea pe interior. Da! Voia să zboare…spre alte orizonturi, spre o viață plină de strălucire , de neprevăzut. Sigur, știa că nu poate. Toți i-au spus ca e mică. Și e fată.  Și cu ce își pierde ea toată ziua, să facă aripi din frunze și văluri din pânze de păianjen, nu folosește la nimic.

Plină de speranță a ridicat ochii spre cer. Stelele îți împlinesc dorințele. Așa îi spusese cândva mama. Probabil că dorința mamei a fost să o aibă pe ea și să se învârtă în jurul casei. Cine știe?

Atunci a căzut o stea. Inima i-a tresăltat în piept. Acesta e răspunsul ei…și și-a dorit din tot sufletul să ajungă la steaua ei…sau steaua la ea.

La câteva zile liniștea satului a fost tulburată de străini. Se duceau în munți. Au poposit ca să-și tragă sufletul. Printre ei unul strălucea, misterios,  învăluit în mantie cusută cu fir de aur.

Nifilim. El e steaua ei. A venit să o salveze. Și să o învețe să zboare.

Noaptea, sub vișinul din deal și-au făcut jurăminte. Ea va fi a lui pe veci. El o va scoate de acolo, din plictiseală și monotonie și o va învăța să zboare. De pe cea mai înaltă stâncă a întins mâinile, a închis ochii și s-a aruncat în gol, încrezătoare că el o va susține.

Înainte de a atinge pământul a zărit fluturând un văl portocaliu, ca rupt din soare. L-a prins din zbor și s-a învelit. Pământul, primitor, s-a deschis sub ea, înghițind ambiția și dorința de ei de strălucire. La căldura vălului portocaliu frica de cădere s-a instalat în sufletul ei. În Nifilim nu mai putea avea încredere. Și în nimeni. Dacă nu i-ar fi ascultat aripile din frunze ar fi ajutat-o să zboare, iar pânza de păianjen ar fi prins-o.

S-a ridicat, simțind la picioare strânsoarea lanțurilor care o făceau sclava lui. Pe veci, așa cum jurase.

Încet, acoperită cu cele două văluri, târând lanțurile grele de la picioare, a început să urce muntele, spre stânca pe care stătea el. De fiecare dată când poposea să se odihnească împletea aripi din frunze legate cu fir de pânză de păianjen. Fiecare pas înainte,  plătit scump cu trupul ei, o făcea tot mai puternică, mai sigură pe ea. O lumină creştea din interior ei, tot mai mare și mai mare, arătând-i calea.

Faţă în față cu el și-a dat seama că nu mai era fascinată de strălucirea mantiei lui. Razele din părul ei l-au acoperit, făcându-l să pară slab și palid. I-a zâmbit drăgăstos  și a rupt legământul.

De pe cea mai înaltă stâncă a întins mâinile acoperite cu aripi împletite din  frunze și fir de pânză de păianjen . Zbura! Cu adevărat o învățase să zboare.

Plutind lin, în echilibru, a simțit cum inima i se deschide și o căldură blândă îi învăluie tot corpul. Vălurile s-au desprins și au căzut peste satul uitat de lume în care toți se mișcau în buclă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s